Cazul Lavra Poceaiv sau o manipulare grosolană

Toată Moldova, iar mai apoi și România, că vorbim aceeași limbă, i-a înjurat și i-a făcut în toate felurile pe bieții oameni din raionul Ștefan Vodă care ar fi făcut un pelerinaj la Mănăstirea Poceaiv din Ucraina. Scriu despre acest caz pentru că ne privește pe toți, cei din Ștefan Vodă, e vorba de oameni pe care toți, înainte să gândească, îi suduie acum.

Fake news-urile și manipulările circulă și se umflă mult mai repede decât știrile adevărate. Într-adevăr, și eu, ascultând dările de seamă ale ministrei sănătății, dar și ale prim-ministrului, ale președintelui Dodon, i-am crezut: ce au în minte oamenii care se pornesc la mănăstiri în Ucraina după ce granița e închisă din cauza „covițului”, cum i se zice drăgălaș în Antonești?

Nu am putut să nu mă întreb imediat: dar oamenii ăștia, inconștienți cum sunt, nu au fost opriți la frontieră? Au trecut, ca pe vremuri, spre Italia, pe cărări ocolitoare și cu mită? Pentru că Ucraina își închisese granițele pe 16 martie, iar știrea cu „iresponsabilii” a fost dată pe 20. Mai mult, Dodon, care se declară mare credincios, a acuzat oamenii: „Iresponsabilitatea unora duce la majorarea cazurilor pe intern. Cazul plecării la Mănăstirea Poceaiv, dar și un alt caz despre petrecerea care a fost dată, după ce o femeie s-a întors din afara țării sunt exemple.”   

Te gândești că Dodon, cât și cei din Comisia lor naţională extraordinară de sănătate publică verifică datele înainte de-a da cu bâta-n oameni, dar nu. Din interviul unui doctor din Talmaza, aflăm că pelerinajul de la Mănăstirea Poceaiv a avut loc pe 8 martie! De-abia pe 8 martie  s-a anunțat oficial în Moldova despre primul caz de infectare cu „coviț”, la o femeie venită din Italia. Era vorba despre un caz de import.

Ce făcea Dodon în acele zile? Nu că ne-ar interesa foarte tare, dar să vedem cine vorbește despre responsabilitate și iresponsabilitate. Pe 7 martie, după-masă, el scria pe facebook: „La invitația Patriarhului Moscovei și a Întregii Rusii, Kiril, am asistat astăzi la sfînta liturghie oficiată de Patriarh la mănăstirea Acoperămîntului Maicii Domnului din Moscova care adăpostește moaștele Sfintei Matrona. (...) După serviciul divin, am discutat cu Preasfinția Sa Patriarhul Kiril. Am vorbit despre pacea civică din Moldova, despre apărarea Bisericii Ortodoxe împotriva atacurilor, despre susținerea familiei și promovarea valorilor tradiționale”. Deci Dodon e responsabil când pleacă să se împărtășească în Rusia, țară care avea îmbolnăviți de coviț încă din 31 ianuarie, iar oamenii din raionul nostru, plecați tot atunci sunt iresponsabili. Cum vine asta?

Tot pe 8 martie, la Chișinău, ca în fiecare 8 martie lumea era înnebunită: plin de vânzători de flori, barurile și restaurantele arhipline, un Marș al Solidarității în care feministele țipau că nu vor copii, nu vor nici familii. De Marș n-a zis nimeni că e o dovadă a iresponsabilității, dar de mersul la mănăstire – toți.

Cu toții au vorbit despre iresponsabilitate în “cazul Poceaiv”, dar de fapt e vorba de manipulare urâtă, de fake news. Nu știu dacă ucrainenii se descurcă bine cu monitorizarea cazurilor, dar până acum am văzut că în regiunea Ternopil, unde e și mănăstirea Poceaiv, sunt 2 îmbolnăviri. În Ștefan Vodă – 9, iar autoritățile spun că au adus „covițul” din Ucraina, ceea ce e discutabil, nu știm cu ce rude de prin Rusia sau Italia s-au văzut înainte pe la chefuri. 

Nu-i mai înjurați pe oamenii din raionul nostru punându-le ștampila de “Poceaiv”, ca și cum am vorbi de o mare rușine! Oamenii nu au nici o vină că au mers la mănăstire în zi de sărbătoare, când încă nu se anunțase nici o măsură împotriva pericolului de coronavirus în Moldova și în Ucraina (unde era înregistrat un singur caz, de import). Că poate că era cazul de anunțat din timp, poate că da, dar și în acest caz iresponsabilitatea ar cădea pe umerii autorităților, nu a oamenilor.

Toată târășenia asta cu „iresponsabilitatea Poceaiv” vine de la oameni care fug ca dracul de biserică, la asta se rezumă. Iar acum gândiți-vă dacă mai e cazul să aruncați cu piatra.

Va trece și asta. Stați în case! Multă sănătate! 

  

Episcopul Basarabiei de Sud la Antonești

Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud a fost pe 1 martie la Antonești, unde a slujit împreună cu Părintele Roman.

Episcopia Basarabiei de Sud: "În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, a Lăsatului sec de brânză, 01 Martie 2020, Preasfințitul Părinte #Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, s-a aflat în mijlocul comunității din localitatea Antonești, Protopopiatul Ștefan Vodă.

Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Episcop a săvârșit împreună cu Părintele Paroh Roman Bulai, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae din Antonești. La Sfânta Liturghie a participat și un număr impresionant de credincioși din localitate, dar și din împrejurimi.

După citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Apostol și Evanghelist Matei, Preasfințitul Părinte Veniamin a ținut un cuvânt de învățătură celor prezenți.
"În această duminică a Lăsatului sec de brânză numită în calendarul bisericii și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, la Sfânta Liturghie am ascultat un pasaj din Sfânta Evanghelie de la Matei în care suntem învățați cum trebuie să parcurgem calea postului pentru a ajunge cu multă bucurie și cu folos duhovnicesc la slăvitul praznic al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Din textul Sfintei Evanghelii de astăzi se desprind mai multe învățături pe care vreau să le pun la inima Dumneavoastră acum la începutul Postului Mare.
Mai întâi să fim atenți la felul în care ne rugăm și condiția iertării ca rugăciunea să fie primită de Dumnezeu.

Sa nu limităm lucrarea și rugăciunea noastră la lucruri exteriaoare, ci să lucrăm cu smerenie la schimbarea și transformarea noastră interioară, să modelam chipul nostru după Chipul lui Adam cel nou.
Sa nu ne punem nădejdea în lucruri sau bunuri trecătoare pentru care ne ostenim cu mare trudă, ci să căutăm cele duhovnicești. Comorile pe care le strângem aici să nu ne îndepărteze de Dumnezeu, ci să ne fie prilej de apropiere de El. Zice Domnul, unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră. Să nu ne lipim inima de lucruri trecătoare, ci prin cele trecătoare să le procurăm pe cele veșnice.

Dumnezeu l-a alungat pe Adam din raiul desfătării și i-a spus că în sudoarea frunții lui își va agonisi hrana, iar femeia, prin nașterea de copii se va mântui, pentru că el a fost atras de lucrurile trecătoare, călcând porunca lui Dumnezeu. Vedeți, să aveți în minte cuvântul Domnului: "Acolo unde este comoara ta acolo este și inima ta". Aceste cuvinte sunt o realitate pe care o trăim, deoarece, noi ne îngrijim mai mult de cele necesare în lumea aceasta decât de sufletul nostru. Vă îndemn să vă faceți comoară la Dumnezeu, pentru că atunci mintea noastră va fi întotdeauna la Dumnezeu.

Urmează perioada Postului Mare, un post aspru, deoarece, acesta ne pregătește pentru Înviere și nu putem ajunge la Înviere fără osteneală. Postul trebuie să fie însoțit de multă osteneală. Postul adevărat este oprirea de la orice faptă rea care ne îndepărtează de Dumnezeu.
Domnul Hristos ne învață că atunci când postim să nu ne arătăm oamenilor că postim. Hristos ne cere să postim în interiorul nostru, deoarece, acest post, ne transformă, ne schimbă și ne înnoiește puterile duhovnicești, ne face să simțim cu adevărat bucuria trăirii cu Hristos.

Postul este ușor atunci când ne ocupăm mintea cu rugăciunea și petrecem timpul în smerenie. Când omul este smerit, când știe că trebuie să ierte, să iubească pe toți, dintr-o dată postul cel adevărat devine aducător de har, de bucurie și de mântuire.

Noi trebuie să iertăm și să iubim pe toți. Să lăsăm orice răutate, să căutăm să facem voia lui Dumnezeu pentru ca postul să fie cu bucurii și împliniri duhovnicești.
Oamenii care postesc sunt sănătoși, au o stare de bucurie și au chipurile luminoase.
În această perioadă a Postului Mare să rostiți rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, prin care noi cerem ca Dumnezeu să pășească de toate duhurile care ne depărtează de El, și să vină întru noi duhul adevărului care curăță inima noastră de păcate, de întinaciune și o pregătește ca să devină cămară a Duhului Sfânt în care să fie primit Fiul lui Dumnezeu care S-a întrupat pentru noi și a noastră mântuire.

Vă îndemn să vă spovediți, să ascultați de duhovnicul vostru și să vă spălați haina botezului cu lacrimile pocăinței. Să învățați pe copiii și nepoții dumneavoastră să postească, ca să poată avea cuget curat și inima trează pentru a mărturisi și păstra din generație în generație credința noastră ortodoxă".

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a citit Rugăciunea specială care se citește la începutul Postului Paștilor.

Totodată, pentru activitatea misionară desfășurată în cei 30 de ani de preoție, Preacucernicul Părinte Roman Bulai, a fost hirotesit protoiereu.
Mai apoi, Ierarhul i-a dăruit Părintelui Paroh Roman Bulai un set de carte liturgică pentru folosul în cultul divin și o icoană cu chipul Sfântului Ierarh Dionisie.
Credincioșii prezenți la Sfânta Liturghie au primit binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop, cât și iconițe cu chipul Sfântului Ierarh Dionisie, canonizat anul trecut de Biserica Ortodoxă Română".

Text și fotografii preluate de pe pagina Episcopiei Basarabiei de Sud. 

Despre vizita Preasfințitului Părinte Veniamin la Antonești, Trinitas TV, Televiziunea Patriarhiei Române, a făcut un reportaj:

A fost iarnă-n Antonești

...și anul ăsta, dar nu prea s-a simțit.

Sâmbătă:

I-am zis lui Marcel că-i cam puturos și a început să se spele

Ușor, ușor, se conturează și parcul, dar...

 ...primăria n-are de-a face cu asta.

Luni, strada Alexei Vakulovski, pe care s-a pus pietriș doar până la garaj, căci până acolo avea treabă fostul primar, dar despre asta altă dată:

Cucuvea de Antonești - spaima superstițioșilor

Anul ăsta (parcă nu-mi vine să scriu despre 2019 - anul trecut) am avut noroc cu bufnițele. În septembrie am văzut o cucuvea în Kosovo, păzind ruinele romane de la Ulpiana.

În noiembrie am văzut la Timișoara un copac plin de ciufi de pădure, ca să nu mai zic de o librărie foarte faină care se numește La două bufnițe :)

La Antonești văzusem în copilărie un pui de cucuvea pe o casă (pui de bufniță ziceam atunci), apoi, nici nu mai știu, memoria se joacă cu noi - ori am văzut, ori doar am auzit că alții au văzut ciufi în brazii de la școală. Și acum am auzit că ar fi bunițe pe undeva prin zona școlii și a bisericii, dar n-am reușit să le văd.

În schimb, pe strada Alexei Vakulovski am reușit să văd câteva zile la rând o minunăție de cucuvea. La început pe o casă, apoi pe hogeagul alteia, apoi pe un stâlp. Apărea pe la apus, stătea cât să-mi pozeze, uneori cânta și pleca, alteori pleca, apoi o auzeam cântând mai jos, la râpă.

Apropo de cântec. Toate femeile superstițioase de la sat se tem de cântecul cucuvelei. Spun că aduce nenorociri sau moarte. E o prostie, desigur, dacă nu ești insectă sau șoarece. Cântă și ele, ce să facă, doar sunt vii! Iar dacă îți întorci gâtul după mâțe negre crezând în superstiții, la un moment dat chiar pici în bot sau îți scrântești vreun os. Apoi, că murim, bufnițele n-au nici o vină! 

A ruginit frunza din vii

Foto Moni Stănilă, 2012

De câte ori ajungeam la Antonești, treceam și pe la unchiul Valeriu sau cel puțin încercam. Acum nu mai e nici el, nici tata, nici bunicii. Cât ei cântau toamna A ruginit frunza din vii, nici măcar nu auzeam cuvintele, nu știam ce e, dar nici nu mă întrebam, pentru că o auzisem de mic.



 Ăsta e cântecul, văd că textul e atribuit lui Ion Creangă.

Mi-am amintit de asta pentru că:

Antonești - înainte de turul II, rezultate preliminarii

Ca un candidat să câștige la alegerile locale, are nevoie de rezultatul 50% +1. Cum în Antonești, după primul tur, nimeni nu a adunat atât, în turul II vom alege între candidații independenți Nadejda Morari și Ion Morari. 

Iar în imaginea de mai jos vedeți consilierii locali:

Foto: capturi cec.md

Turul II va avea loc pe 3 noiembrie.

Mai jos, două texte despre:
După vot: Chișinău / Antonești și

Primar de Antonești, primar de Chișinău 

Privighetoarea de zăvoi

Acum două săptămâni am avut bucuria de-a urmări o privighetoare de zăvoi, pe o remorcă ruginită de lângă iazul de la Odaie.

După cum se vede, și ea m-a urmărit.

Apoi ne-am văzut fiecare de treabă. Eu spre Chișinău, ea spre țările calde (Europa de Sud sau Africa)

Aici găsiți un video cu cântecul privighetorii.