Thursday, June 13, 2013

"A dat bunul Dumnezeu şi am scăpat de foamete. Tare ne-am mai bucurat. Am răsuflat uşuraţi, dar nu pentru mult timp."

De Înălțarea Domnului și de Ziua Eroilor e bine să ne amintim de cei care au suferit. Unii au scăpat de foamete, ca mai apoi să fie deportați:

„Ne-am pomenit pe neprins de veste duşmani ai poporului”
EUDOCHIA OPREA (n. 1921)

"A dat bunul Dumnezeu şi am scăpat de foamete. Tare ne-am mai bucurat. Am răsuflat uşuraţi, dar nu pentru mult timp. De Satana nu scapi cu una, cu două. Într-o noapte ploioasă din 6 spre 7 iulie 1949 am auzit bătăi în uşa casei. Iese Ştefan şi vede oaspeţi nepoftiţi, care se simţeau stăpâni la noi în casă. Ei ne-au citit un ordin în care se spunea că suntem culaci, adică duşmani ai puterii sovietice. Ne-au împins într-o maşină, dar n-am ajuns departe: maşina se împotmoli într-o groapă în care am stat până dimineaţa. Probabil maşina înţelese că oamenii ce-o mână fac o nelegiuire. Am vrut să luăm un sac de făină cu noi, nişte brânză, căci am înţeles că nu ne duc la odihnă, dar au strigat la noi: „Nelizea!”, nu se poate, adică. Am plâns până la Căuşeni. Acolo am stat o noapte şi am înţeles că, totuşi, Dumnezeu ne vede, căci s-au găsit nişte creştini de la noi, care ne-au adus produse, încălţăminte pentru copii, nişte bani chiar. Mai departe am călătorit „boiereşte”, în vagoane pentru vite, cu uşile şi ferestrele astupate. După 18 zile am ajuns în regiunea Kurgan, unde ni s-a dat un ferestrău, un topor, câteva hârleţe şi ne-au dorit în bătaie de joc spor la muncă. Şi am avut în Siberia spor la muncă şapte ani; acolo ni s-au născut încă patru copii. Acolo s-a îmbolnăvit Ştefan; din boala aceea i s-a tras şi moartea mai târziu, când eram acasă, în Moldova, în Antoneşti.

Nu doresc nimănui să guste din amarul, chinul, nevoile, nedreptăţile pe care le-am îndurat noi. Să aibă oamenii parte de linişte, să nu li se bage nimeni în suflet, nici în casă. Să le fie la toţi casa ocrotită, să aibă pe masă o hrincă de pâine, pe care nimeni nu vrea să i-o fure, să le fie la toţi copiii veseli şi sănătoşi, să nu audă neam din neamul nostru de Siberii şi de ani de foamete…"

fragment din volumul În gura foametei. Mărturii ale supraviețuitorilor de Alexei Vakulovski, Ed. Tracus Arte, București, 2013

Wednesday, June 12, 2013

Din jurnalul lui tata, azi, da-n alt an:


„12 iunie 2003
Am fost la poştă. Uitasem să mă abonez la „Scrieri”, vol. II de B.P. Haşdeu. Acolo mă aştepta şi un colet poştal din Austria, de la Leopold Deix. Atîţia ani la rînd, Leopold crede că cea mai calitativă cafea e la ei, în Austria. Ce să-i faci? E şi el un fel de neamţ: dacă i-a intrat ceva în cap, nu i-o scoţi nici cu dalta.
           
            Aduceri aminte: îi învăţam pe specialiştii din sat alfabetul latin. Se ridică Ichim Solomiţchi şi mă roagă să scriu pe tablă cuvîntul ciur. Iau creta şi mă gîndesc ce-a îngropat el în această dorinţă a lui. Aha! Doreşte să scriu cuvîntul fără i. Cum să-l lămuresc mai departe, mă gîndesc. Şi găsesc o argumentare de pe acelaşi drum al lui Ichim. Scriu ciur şi le spun că sigur că o literă are mare importanţă. Dar şi un singur semn grafic are aceeaşi importanţă. O sedilă, să zicem. Scriem cuvîntul viţă. Acum înlăturăm sedila. La ce am ajuns, tovarăşe Solomiţchi? El citeşte: vită. E clar? îl întreb. El răspunde: clar, apoi înţelege jocul, tuşeşte de vreo trei ori şi zice: e prea clar şi se aşează.

            Mi-am amintit asta gîndindu-mă la Leopold Deix. Austriacul nu putea înţelege cum va putea însuşi limba română, dacă aproape toate cuvintele au mai multe înţelesuri”. 


ps: şi ilustrata găsită de Sandu, scrisă de tata:


Saturday, June 8, 2013

Poreclele antonenilor


Antonenii nu se pot plânge de imaginație. Colegul meu de clasă, Alexei Crețu, a notat poreclele antonenilor. Râdeți, dar nu fiți răutăcioși! Iată-le:

Porecle (unele personalizate) din satul Antonești, raionul Ștefan Vodă (jud. Tighina): Cucu, Hogea, Palicu, Motan, Burghelea, Porc, Buric, Jiumară, Cartoafă, Minșună, Bostan, Țîganu, Pațuc, Beleau, Crupă, Chiperi, Boambă, Vrăghioi, Hangilă, Butel, Bordianu, Poltara, Baron, Buhai, Măligă, Cotei, Neamțu, Poznă, Pobirichi, Patlajică, Șiotilă, Hudilă, (Stiopa) Jîdanu, Varzari, Topor, Catargiu, Zaica, (Vichea) Aripa Sătănii, Bortă, (Vova) Polițaiu, (Vichea) Os, Cotoi, Țareivici, Geantă, (Mihail) Pungă, (Ionică) Brînză, Began, (Mișa) Ursulică, Bumbulică, (Vologhea) Miciurin, Vacă Roșă, (Alic) Belîi, (Mișa) Clenu, (Sirioja) Clempuș, Șerpu, (Ghiță) Gazovicu, (Ivan) Aruba, Codău, Jaratic, Papuc, (Maria) Deputata, Sălăvăstru, Maleacu, (Irina) Cicoară, (Vera) Hodoroagă, (Sașa) Burduja, (Vanea) Bec, (Petrea) Tîrtea, (Colea) Cacă Sobă, Pampasica, Furnică, Șiorișelu, Subota, Guzan, Gîngă, (Tolea) Dascălu, Mătăc, Harapu, (a lu) Ioana, Gălănuță, (Ilii) Bolfosu, Baraghin, (Arion) Sofiert, Harbuz, Roșachi, (Vologhea) Ciprin, (Sirioja) Rusu, Condrac, Chioru, Avganu, Curcan, Bicioc, Cobălău, Turcu, Dobă, (Leonea) Lupu, (Mișa) Bactistu, Zavgaru, Gavanos, (Iura) Țîganu, Ciacică, Picioală, Cioroi, (Ionică) Storoju, Părfănălea, (Tolea) Nebunu, Talpă, Rățoi, Broscoi, Șoșîrmă, (Ileana) Surda etc.



Completare de Viorica Sîrbu: Haiduc, Şvandea, Sînoc, Bumbu, Moldovanu, Pobirichi, (Olea) Mişachi, Roşu, Roşală, Pirojoc, Muzicantu, (Lida) Birihoaica, Şepu, Polisos, Şiulei, Zapşa, Vîjîială, Pachioana, Ochincă, Copila mea, Dosia, Gură Strâmbă, Gât Roşu, Matafon, Bălăioara, Jarinîi, Sîrjoacă, Gîtiţă, Cartoafă, Poltara, Maşcatu, Beţîvanu, Miaunică, Hai soare, Mustafa, Trăsură...şi atâtea incă...


Cristina Oprea: Buhai, Pîlisos, Vrăghioi, Moldovan, Niuşu, Şiotilă, Turcu, Duman, Dumăneasa, Miliuţu

Ghenadie Vaculovschi: Manea a mai fost - Costea Manea (vis a vis de Marl Marx 76), mai "postmodern" a aparut "Oaia", da nu va spun despre cine e vorba ca o sa se supere daca afla

PS: Foto de pe contul fb al lui Alexei Crețu: Alexei și bunica lui, Alexandra

Wednesday, June 5, 2013

La cireșe

Desenele elevilor tatălui: Salaur Ana, cl. IV-a, Malancea Galina, cl. V-a, Chirilov Elena, cl. VII-a, Marina Donici, cl. VII-a, Băbălău Mariana, cl. VII-a, Oprea Vasile, cl. VII-a. Și o fotografie de azi :)




Tuesday, June 4, 2013

4 iunie 2013

din jurnalul lui tata, azi, da-n alt an:
„4 iunie 2003
            Cumătrul Valea mi se plînge că cumătra Antonina e bolnavă şi a slăbit groaznic:
            - N-ai nici la ce căta, nici cu ce te lua şi nici la ce te da.
            Are şi el cîteva coaste nerupte, e tot încorsetat, dar n-are „la ce se da”.

            Cică „nu mă pot ridica de pe scaun, dar beau trei pahare de vin de cele mari şi ridic sacul în pod, zău că nu spun minciuni, măcar c-am fost comunist. Acum îs baptist”. 

Monday, June 3, 2013

Lansarea cărţii lui Alexei Vakulovski la Bucureşti (Tîrgul de Carte, CDPL Fest 12), 1 iunie 2013


ÎN GURA FOAMETEI (MĂRTURII ALE SUPRAVIEŢUITORILOR), 
Ediţia a II-a, Editura Tracus Arte, București, 2013
Am lansat-o şi la Tîrgul de Carte de la Bucureşti, şi la CDPL Fest 
Abia am văzut cartea, la standul editurii Tracus Arte, Tîrgul de Carte Bucureşti. Ne sfătuim ce povestim şi ce... nu. Cu  istoricul Flori Bălănescu, prefaţatoarea cărţii (foto: Dumitru Ungureanu)

Standul de la Club A, CDPL FEST 12!





Scriitorul Cosmin Perţa, redactorul şef al editurii Tracus Arte, prezintă cartea

microfonul la Flori Bălănescu, îngrijitoarea şi prefaţatoarea lucrării





mă fălesc cu cartea. la obiectiv - Diana Iepure




foto: d. ungureanu










Editorul Un Cristian/Casa de Pariuri Literare povesteşte ce-a făcut toată noaptea cînd a "dormit" la Braşov - a citit - pe ascuns - ÎN GURA FOAMETEI, prima ediţie. Foto: Cătălina Bălan

foto: Cătălina Bălan


Azi

În Antonești se schimbă stâlpii de electricitate, așa că până seara nici vorbă de televizor. E bine. În schimb nu se va mai opri curentul la fiecare furtună. Ne descurcăm și fără bec la cireșe, căpșuni... Pentru mai multă lumină, merge și un șașlâc.