5 aprilie 2003
M-am întîlnit cu Gavril Malancea.
Cu vreo 18 ani în urmă fusese brigadier la brigada de tractoare de lîngă mine.
Mi-a spus că eu n-am dreptul să vorbesc despre colhoz, pămînt, fiindcă n-am
fost niciodată colhoznic ori ţăran. A uitat că noi, profesorii şi elevii, am
recoltat ani la rînd roadele care altfel se pierdeau pe dealuri, fiindcă
plugarii de-alde Gavril erau ocupaţi cu rezolvarea problemelor de importanţă
universală. Rezultatul: şi-a cumpărat doi cai care abia se mişcă şi i-a făcut
cadou fiicei un măgar. Simbolic, nu? Şi alde Gavril îs azi tari şi mari. Ei
rezolvă şi azi toate problemele cruciale ale timpului. Şi, într-o oarecare
măsură, aşa şi este. Fiindcă cei tineri şi înţelepţi şi-au luat lumea în cap şi
au plecat în lumea largă, iar gavrilii aleg parlamentarii, votează legile,
croiesc constituţii, îs cu pîinea şi cuţitul în mînă.
I-am replicat că e aşa
plugar iscusit că nu poate creşte nişte viţă de vie pentru a avea un pahar de
vin acasă. Îl cumpără, plugarul.
No comments:
Post a Comment