Tuesday, August 26, 2014

Din jurnalul lui Alexei Vakulovski, azi, da-n alţi ani


26 august 2004
            Frosea (Naftalină) ne-a adus vestea că Făt-Frumos al ei, Michea, vrea să se ducă la oloiniţă şi că n-ar strica să plec şi eu. Scîrţîind, ne-am pornit. Ne-am oprit la oloiniţa din Olăneşti, că la noi uleiul e de calitate inferioară, zice el, M. La Olăneşti fac ulei rafinat, deci fără gust. Am întors-o spre Purcari. Acolo uleiul era amar. I-am spus că ne întoarcem la oloiniţa noastră. Aici am şi făcut uleiul. Frăsîna, cînd ne-am oprit la ei, l-a gustat, i-a dat să guste şi Ninei G., au apreciat calitatea lui astfel:
- Vezi cum pot lucra oamenii? Dar ai noştri... Vai de capul lor!

26 august 2005
            Cîteva nopţi la rînd cobeşte o cucuvea (bufniţă) lîngă casa noastră. A rău? A nenorocire? Superstiţii? Să am o puşcă, i-aş zbura penele. Şuier la ea, dar nu mă ia în seamă. Cobeşte mai departe.
            De fapt, ea e şi un fel de simbol al înţelepciunii. Voi mai prinde la minte?
            În curînd voi încheia al optulea cerc al vieţii mele. Aş putea face nişte totaluri? Nu, poate ar trebui să trag nişte concluzii, nu evaluări. 

No comments:

Post a Comment