Wednesday, May 7, 2014

din jurnalul lui Alexei Vakulovski, azi, da-n alţi ani


7 mai 2003
Pregătesc un nou număr al revistei noastre, „Antoneşti-Curier”, şi mă întîlnesc (la şcoală) cu candidaţii la postul de primar. Mă vizitează, îmi aduc diferite documente, încearcă să mă convingă de loialitatea şi cinstea lor etc. Unul are tremurici în voce şi în mîini, altul se înroşeşte şi transpiră. Mai pe scurt, sunt cuprinşi de emoţii. Mi-am amintit sloganul des repetat: „În politică nu există sentimente, există numai interese”. Nu vreau, adică nu pot, să-l înţeleg, cuvînt cu cuvînt. Probabil în politică sentimentele sunt subordonate intereselor. Asta da, am văzut-o aievea.
Nu numai în satul meu, ci şi în ţara mea, şi în Europa, şi în America, şi pe-ntregul glob. Interesul poartă fesul, ziceau strămoşii noştri. Iar în fesul acela nu încăpea numai calculul rece, ci şi un mare val de sentimente.
Aşa pare să fie: universul e concentrat şi-ntr-o picătură de rouă. Am mai spus-o.
Mă amuză dorinţa unora de-a conduce, de-a fi „sus” (ha!), de-a „stăpîni”. Fiecare cu boala lui.

Pe 25 mai doi „napoleoni” vor trece în rezervă, iar unul va triumfa. Abia pe 1 iunie îşi va da seama ce-l aşteaptă. 

7 mai 2004
„Cine se răzbună trebuie să sape două morminte” (proverb chinezesc)

No comments:

Post a Comment