Thursday, September 4, 2014

Din jurnalul lui Alexei Vakulovski, azi, da-n alt an


4 septembrie 2003

            Mergem la şcoală şi Tiuk rămîne singur. Cînd s-a întors S., el urla de singurătate. Apoi veni cu un pui mort. Primi papară – educaţie să nu mănînce pui. Fiindcă puiul, probabil, murise singur, Tiuk stătea osîndit. Cînd l-am văzut, ne-am minunat de emotivitatea lui: avea ochii în lacrimi. Pînă acum l-am alintat cum am putut, apoi ne-a venit mintea la cap şi vrem să-i facem cunoştinţă cu realitatea. Aceste fluxuri şi refluxuri aduc numai rău. Numai fierul se căleşte la schimbarea bruscă de temperaturi. Cei care au inimă nu suportă aceste schimbări aiurite, Iar Tiuk, cum se vede, are inimă. 

No comments:

Post a Comment